Testul celor trei

Guest post scris de Simpa.

Nu ştiu câţi dintre voi ştiţi de “Testul celor trei”. Este o scurtă poveste atribuită lui Socrate pe care am auzit-o cu ceva ani în urmă.

În Grecia antică Socrate era foarte mult lăudat pentru înţelepciunea lui. Într-o zi, marele filozof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoştinţă care i-a spus:
– Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenţii tăi?
– Stai o clipă, îi replică Socrate. Înainte să-mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei Filtre.
– Trei?
– Aşa este, a continuat Socrate. Înainte să-mi vorbeşti despre studentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să-mi spui.
Primul test este cel al Adevarului. Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?
– Nu, spuse omul. De fapt doar am auzit despre el.
– E-n regulă, zise Socrate. Aşadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevărat sau nu. Acum să încercăm testul al doilea, testul Binelui.
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?
– Nu, dimpotrivă.
– Deci, a continuat Socrate, vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat?
Omul a dat din umeri, puţin stânjenit.
Socrate a continuat. Totuşi mai poţi trece testul, pentru că există a treia probă – filtrul Folosinţei. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este de folos?
– Nu, nu chiar…
– Ei bine, a conchis Socrate, dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici măcar de Folos, atunci de ce să-mi mai spui?

Hm… bârfa! Cu toţii o practicăm într-o oarecare măsură. Conştient sau inconştient. Nu ne ajută, nu ne foloseşte şi cu siguranţă nu ne onorează. Conform psihologilor, bârfa este o obişnuinţă “infantilă”, o modalitate prin care fugim de propriile responsabilităţi – bârfirea unei persoane absente fiind percepută ca o supapă de descărcare, de eliminare a propriilor nemulţumiri, a insatisfacţiilor din viaţa personală.

Trăim într-o societate în care bârfa este la înălţime. Ziarele, emisiunile TV, internetul – sunt pline de zvonuri nefondate. Se promovează ideea de publicitate, indiferent dacă este pozitivă sau negativă. Oare aşa lipsiţi de fond am ajuns?! Cu siguranţă există alternative, excepţii, schimbări pe care le putem pune în practică.

Atâta timp cât va exista omul şi bârfa îl va însoţi, ţine de noi în ce măsură.

Schimbarea începe cu propria persoană şi chiar dacă nu vom reuşi să eliminăm acest prost obicei, cu siguranţă vom reuşi să-l filtrăm.

P.S.: Vă recomand filmul Gossip – din 2000.


2 Comments

Lasa un comentariu