Scuza perfecta a romanului

Si-a picat examenul de bacalaureat pentru ca n-a invatat absolut nimic? Nu, l-a picat pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

Nu si-a luat nici un examen in sesiune – pentru ca (din nou) n-a pus deloc mana pe carte? Nu, nu le-a luat pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

Si-a pierdut jobul pentru ca nu era responsabil? Nu, l-a pierdut pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

N-are bani pentru ca nu lucreaza? Nu, n-are bani pentru ca asa vrea Dumnezeu.

Si-a facut praf masina pentru ca a condus neregulamentar si a iesit de pe drum – intr-un sant? Nu, a facut-o praf pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

E dupa gratii pentru c-a mers la furat? Nu, e acolo pentru ca asa vrea Dumnezeu.

Nevasta l-a parasit pentru c-o batea? Nu, l-a parasit pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

Traieste de pe o zi pe alta pentru ca isi doneaza lunar bisericii intreaga pensie? Nu, traieste astfel pentru ca asa vrea Dumnezeu.

I-a fost amputat un picior din cauza unei infectii netratate la timp (din incapatanare)? Nu, i-a fost amputat pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

Nu castiga la loto din cauza ca nu joaca? Nu, nu castiga pentru ca asa vrea Dumnezeu.

Isi neglijeaza de tot nevasta iar aceasta a inceput sa-l insele? Nu, il inseala pentru ca asa vrea Dumnezeu.

Si-a pierdut toate economiile la pariuri? Nu, le-a pierdut pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

Copiii lui au ajuns niste delincventi pentru ca nu i-a educat? Nu, au ajuns astfel pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

E analfabet pentru ca n-a citit nimic niciodata si de-abia a reusit sa termine opt clase din mila profesorilor? Nu, e analfabet pentru ca asa vrea Dumnezeu.

I-a murit cainele lovit de-o masina, pentru ca a fost lasat nesupravegheat? Nu, i-a murit pentru ca asa a vrut Dumnezeu.

E marginalizat pentru ca e un marlan si jumatate? Nu, e marginalizat pentru ca asa vrea Dumnezeu.

Va face vreodata ceva din proprie initiativa, ca sa-i fie mai bine? Nu, pentru ca va astepta sa-i dea Dumnezeu.

Si-ar mai fi… da’ ati prins ideea. Religia va fi mereu scuza perfecta pentru lenea, incapatanarea si prostia multora dintre romani. Rog totusi a nu se confunda religia cu credinta.


7 Comments

  • Reply Mihai |

    Religia este o forma de credinta organizata. Asadar problema la radacina este insusi credinta si unul din efectele ei (sau formele ei, chiar) este religia.
    Credinta inseamna a crede ceva fara dovezi sau probe: cineva poate sa creada ca poate zbura (fara aparat de zbor, desigur), altul poate sa creada intr-un Dumnezeu, altul ca este urmarit de nustiuce organizatii. De aici apar tot felul de idei, asa cum ai spus: “asa a vrut Dumnezeu sa …”.

    Solutia la credinta este scepticismul, adica refuzul de a da crezare unor idei fara probe concludente. Dar pentru asta e nevoie de ceva mai multa materie cenusie.

  • Reply Nicu |

    Cine nu crede in nimic se indoieste de sine insusi caci credinta este mai presus de stiinta si vointa mai presus de inteligenta.

    Pentru a urma orice filosofie in viata prima data se manifesta in tine credinta in ea si cu ajutorul vointei cauti sa o cunosti mai bine. A iti nega aceasta parte din tine inseamna a nu cauta sa te cunosti mai bine. Iar explorand credinta, viata ta incepe sa prinda culoare, faptele incep sa aiba un scop.

  • Reply admin |

    @Mihai : Din punctul meu de vedere – religia este (de foarte multe ori) o alterare a credintei. O deviere, facuta cu un scop si care urmareste anumite interese. Religia e intermediarul, e mediatorul dintre tine si entitatea in care crezi. Iar cea mai pura cale de a crede (in orice – de la fapt la fenomen sau entitate superioara) e cea directa. Fara intermediar.

    @Nicu : Sunt de acord ca trebuie sa crezi in ceva. Chiar si faptul ca nu crezi in nimic e tot un mod de-a crede. Insa ideea e sa-ti alegi singur in ce crezi, fara influente, fara reguli, fara restrictii si fara intermediari. Problema (la cei mentionati in articolul meu) nu e faptul ca ei cred, ci modul in care-o fac. De-asta ziceam “a nu se confunda religia cu credinta”.

  • Reply DPR |

    Lucian,
    (sper ca accepti adresarea directa – din cate observ esti direct!)
    problema „entitatii” , a existentei sau a credintei in existenta ei – si pe cale de consecinta a conformarii comportamentului nostru conform acestei credinte – este a NOASTRA! A mea, a ta, a multora, …. a TUTUROR! Religia se doreste a fi (intro formulare plastica) suma tuturor actiunilor noastre si a modului de actiune pentru a interactiona cu aceasta „entitate”! Modul in care unii abuzeaza de aceasta credinta alterand religia sau subjugandu-o unor interese meschine, strict umane este o cu totul alta discutie… Ceea ce ma surprinde pe mine este ca oameni inteligenti (inclusiv TU) prefera sa se ascunda in spatele acestor devieri pentur a-si scuza „DOING NOTHING”-

  • Reply DPR |

    (…scuze, nu terminasem, dar am „dat” din greseala VRE-O TASTA …)
    Deci, reiau…
    Credinta in Dumnezeu nu trebuie confundata cu acceptarea vointei lui Dumnezeu! Desi… sunt complementare! … iar acceptarea vointei (Asa a vrut Dumnezeu!) nu trebuie confundata cu „DOING NOTHING”! … decat daca vei accepta ca (mergand pe argumentul tau) asa a vrut Dumnezeu ca unii sa nu creada si sa nu faca nimic pentur a-si sustine necredinta, ci doar accepta argumentele unora si greselile si abuzurile altora (chair dintre slujitorii Bisericii)!
    Pe de alta parte, dupa cum sustin unii, argumentele „credinciosilor” despre existenta lui Dumnezeu sunt de neacceptat stiintific, dar inexistenta lui este dovedita stiintific?
    Cei care din varii motive, cei mai multi din confort uman, iar unii din disconfort moral, nu accepta existenta lui Dumnezeu isi asuma siguri riscurile… Si este o chestiune strict personala a lor! Insa a-si bate joc de credinta si religie din aceasta cauza sau transformarea acestui tip de gandire in regula absoluta, voi combate cu tarie!
    Mai ales in „DIALOGUL” cu persoane care stiu ca pot intelege acest tip de discutie! Voi initia si purta acest fel de dialog atata vreme cat voi fi convins ca din partea cealalta nu exista rea intentie, ci deschidere spre … „o societate umana mai buna”!
    Cu respect,
    DPR (sigur vei afla ce inseamna! Garantat! 🙂 )

    PS – M-as bucura si mi-as dori ca acest lucru sa nu te opreasca in a fi… acelasi: deschis la minte si in gandire, dezinvolt in exprimare, dar mai ales doritor de cunoastere!

  • Reply admin |

    @DPR : Da, stiu cine sunteti – desi (inca) n-am avut ocazia sa ne cunoastem. Observ ca avem definitii diferite asupra religiei. E normal, cred – pentru ca avem viziuni diferite. Definitia mea se afla la inceputul celui de-al treilea comentariu al acestui articol. O respect pe-a dvs., dar nu sunt de acord cu ea.

    Parerea pe care-o aud mereu despre dvs. e una foarte buna (din partea cui vine, nu e greu de ghicit) – si (mai ales) e una pe care-o cred in totalitate. Insa nu ma regasesc in expresia de mai jos – preluata din comentariul dvs. : “Ceea ce ma surprinde pe mine este ca oameni inteligenti (inclusiv TU) prefera sa se ascunda in spatele acestor devieri pentur a-si scuza „DOING NOTHING” “. Nu ma ascund deloc in spatele acestor devieri, nu stiu de unde-ati dedus asta. Intr-adevar, multi dintre romani se ascund asa cum spuneti, dar nu ma regasesc printre ei (credeam ca e deja clar, pana acum). In plus, consider ca aceia care folosesc aceste devieri ca pe niste scuze o fac din disperare si din lipsa tariei de caracter. Se roaga si asteapta sa le pice din cer. Ceea ce n-o sa se intample niciodata.

    Accept ideea existentei unei Divinitati (spuneti-i Dumnezeu, Allah sau cum considerati potrivit) – si incurajez credinta in aceasta forta divina. Atata doar ca nu vad rostul religiei in toata povestea asta. Nu-mi bat joc de credinta si religie, dupa cum spuneati dvs. Incurajez credinta si neg religia – asta e altceva. Dar nu-mi bat joc de nimic. Am suficient bun-simt incat sa nu iau in deradere convingerile spirituale ale altuia, chiar daca nu-s de acord cu ele.

    Particip cu placere la un dialog pe aceasta tema, cu cele mai bune intentii (aici si oriunde). Societatea umana mai buna despre care vorbiti dvs. o fac oamenii, prin natura lor. Si o fac mai bine atunci cand au viziuni clare, nealterate de religie sau opinii care se argumenteaza cu “crede si nu cerceta”.

    Putem discuta mai multe fata in fata, chiar mi-ar face placere. Desi cea draga noua (si mie mai mult 🙂 ) spune ca suntem amandoi la fel de incapatanati.
    Va multumesc totodata pentru urare.

    Cu respect,
    L.

Lasa un comentariu