Romania, de la SMURD la Basescu

Tot ce stiu despre protestele/revoltele din ultimele zile se rezuma la ceea ce-am citit in presa. In special presa online. E drept ca din mai multe surse, mi se parea mai sigur asa.

N-am fost la bataie cu jandarmii si n-am inhalat gaze lacrimogene. Vorbesc pur si simplu prin prisma faptelor despre care am citit, asa cum le-am inteles eu.

Am vazut ca totul a pornit de la demisia lui Raed Arafat. Care – pentru multi romani – e un model. Motivele pentru care e perceput asa tin de conceptiile fiecaruia in parte.

Dar, sa nu deviez. Cum ziceam, totul a pornit de la demisia lui. Motivele demisiei nu fac obiectul acestui articol, deci nu le discutam acum. In randurile oamenilor din popor, omul asta are o popularitate considerabila – datorita SMURD-ului, serviciul pe care l-a fondat si care sunt convins ca nu mai are nevoie de introducere.

Oamenii au iesit in strada ca sa-l sustina. E un lucru bun, la urma-urmei – sa-ti sustii un model. Dar – treptat – directia in care au luat-o protestele s-a schimbat. Demisia lui Arafat a fost doar scanteia care a aprins un butoi cu pulbere care era plin de multa vreme. Basescu – asa lipsit de maniere cum il stim – l-a atacat. Deci, un anti-model a atacat un model. Iar atunci, urmand cele mai elementare reguli de logica a maselor – oamenii si-au schimbat directia protestelor. Din “pro Arafat” au ajuns “anti-Basescu”. Si a fost de-ajuns, ca argumentele anti-Basescu se gasesc usor si pe toate drumurile.

Au inceput violentele in Capitala si ura s-a dezlantuit. Protestatarii aruncau cu pietre si cu ce apucau si scandau “jos Basescu”. Multi dintre cei violenti nu mai stiau (sau n-au stiut niciodata) de unde a inceput totul sau cine e Arafat. “Jos Basescu” a devenit un curent care s-a propagat rapid si s-a intensificat atunci cand au intrat jandarmii in ecuatie. Cu atat mai mult cu cat galeriile diverselor echipe de fotbal au vazut in asta o modalitate perfecta de a-si lua revansa pentru toate pulanele incasate pe stadioane, de-a lungul timpului.

Nu putem condamna faptul ca autoritatile au recurs la interventia jandarmilor. E normal sa faca asta cand se vandalizeaza strazi, magazine, masini, etc. Putem insa condamna abuzurile unora dintre ei. Iar corect ar fi ca acestia sa dea socoteala.

La fel cum cei care au distrus diverse proprietati in timpul protestelor ar trebui sa dea si ei socoteala. Pentru ca magazinul cetateanului X (care a fost devastat) nu era pro-Basescu. Nici masina cetateanului Y nu era, si totusi a fost vandalizata.

Totul s-a transformat – incet, incet – in haos. Oamenii protestau, dar nimanui nu-i (mai) era 100% clar de ce anume. Sau le era clar, dar in grupuri restranse. Oricum, nu la nivel general. La un moment dat, in multimea de “Jos Basescu” a aparut si “m#@e Prigoana”. In fine.

Unele surse din presa au inceput sa numeasca asta revolutie. Si totusi, pentru ca toate aceste evenimente sa prinda iz de revolutie lipseau cateva lucruri foarte importante, zic eu. In primul rand – oamenii. Mai multi, mult mai multi decat cei care iesisera deja in strada. Cel putin de ordinul sutelor de mii. Oameni care sa se adune in cateva centre mari din tara si mai ales in Capitala.

Apoi, o lista de revendicari si o conducere.

Lista de revendicari s-a conturat la Cluj. Contine urmatoarele puncte :

  1. Demisia președintelui Traian Băsescu
  2. Demisia Guvernului
  3. Crearea unui sistem de sănătate echitabil și în folosul cetățenilor
  4. Suplimentarea bugetului pentru educație la 6% din PIB
  5. Majorarea pensiilor
  6. Majorarea salariilor cu 25%
  7. Anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation
  8. Anularea PUG-ului care declară Roșia Montană zonă mono-industrială
  9. Anularea comasării alegerilor
  10. Respingerea proiectului de modificarea a Legii Minelor nr. 85/2003
  11. Depolitizarea TVR.

Daca e intr-adevar adoptata unanim de catre toti protestatarii, banuiesc ca vom vedea in zilele urmatoare. Asta, in masura in care vor mai fi proteste.

Mai apoi, lipseau liderii – cei care ar trebui sa poarte negocierile pe baza listei de mai sus. Sau cel putin inca n-am citit nicaieri despre ei. Lipsea “vocea revolutiei”, daca vreti sa-i spuneti asa.

Poporul roman e plin de ura pe care-a adunat-o putin cate putin in ultimii ani si care acum a dat pe dinafara. Dar pentru ca asta sa se fructifice, trebuie ca revendicarile sa fie negociate cu “cealalta parte” (statul, in cazul asta) de catre niste reprezentanti.

Altfel, totul se va stinge – si inca destul de rapid. Cei raniti in urma batailor cu jandarmii se vor vindeca, zilele vor trece iar poporul se va intoarce iar la OTV, Oana Zavoranu, Bianca Dragusanu si-alte porcarii adiacente. Si-si va urla amarul in crasme, in aburi de rachiu.

Sunt voci care asociaza evenimentele din ultimele zile cu revolutia din 1989. Gresit, zic eu. In primul rand, pentru ca ce s-a intamplat in ’89 a fost o lovitura de stat, bine pusa la punct. Interese din afara Romaniei se concentrasera pentru a-l inlatura pe Ceausescu si – pe fondul urii pe care-o avea poporul fata de el – au reusit. Au orchestrat cu grija totul si mai apoi i-au zis revolutie.

Momentan, singurii care-l vor pe Basescu destituit sunt romanii. Fara influente din afara. Fara o organizare certa (inca) si fara lideri.

Si totusi – presupunand prin absurd ca Basescu isi da demisia – care-s alternativele pentru inlocuirea lui? La urma-urmei – lozinca “PDL si USL, aceeasi mizerie” (aparuta relativ recent) e cat se poate de adevarata. Romanii nu-i vor nici pe Ponta si nici pe Antonescu. Sunt scarbiti la maxim de INTREAGA clasa politica romaneasca, si pe buna dreptate. Din tot haosul asta o sa rasara un nou viitor sef de stat care va scoate Romania din groapa in care se zbate de ani de zile? Ma indoiesc, pentru ca asta suna mai degraba a scenariu de film cu final fericit. Iar momentan un astfel de final nu se intrevede.

Asadar… incotro?

Sursa imaginii – link.


4 Comments

  • Reply dorin |

    Ar trebui creat un precedent. In sensul ca nici un politician nu va mai lua decizii din interes personal sau din interes de partid fara a-i fi frica de multime. Si ar trebui sa se iasa in strada la orice lucru pe care ne afecteaza direct sau indirect! De exemplu: taiem salarii, maine in strada, scumpim benzina, facem contract „interesante” cu rosia montan – maine in strada si tot asa.

    Nu sunt de acord cu violenta dar, tinand cont de toate acele „proteste”, pasnice, unde se spargeau seminte si se mancau mici si sarmale si se faceau glume, mai bine sa facem ceva, sa iesim in evidenta. Bine ca nu-i corect sa distruga magazinul si masina lui x, ar fi frumos sa ii distruga masina lui politicianul x sau o parte a corpului.. da… 🙂

    Jandarmii din mures, povestind cu oamenii spuneau ca si ei ar iesi in strada, dar trebuie sa lucre, e datoria lor.

    Cat despre violente … uite un filmulet frumos si spune tu ce-ai face acum: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=HLC0lR4twlk

    Cel mai frumos protest care mi l-a zis cineva: sa nu mai plateasca nimeni nici un fel de taxa pana nu se ajunge unde se dorest… e cam greu dar e o idee…

  • Reply admin |

    De acord cu tine, Dorin.
    Cat despre jandarmul cu mintea sufocata de casca de protectie (din clipul tau), ce-as face eu ar fi sa merg pana la CEDO daca e nevoie, ca sa-l fac sa plateasca foarte scump pentru comportamentul ala.
    E buna ideea de protest prin neplata taxelor, insa cei care s-ar conforma ar fi foarte putini – comparativ cu cei care ar continua sa le plateasca. Iar cei putini sunt mereu pedepsiti.

  • Reply Iulian |

    “Scumpim benzina, maine in strada. Taiem pensiile, maine in strada… s.a.m.d) pana cand.. strada va ajunge incet dar sigur una dintre cele mai bune case. Dar… nici situatia asta.. nu-i prea departe… posibil sa se ajunga curand, de ma intreb.. din strada… unde mai iesim? ( Tango retoric)

  • Reply admin |

    Din strada nu mai iesim nicaieri. Insa cand aceasta ajunge una din cele mai bune case – si totusi nimic nu se schimba – inseamna c-am iesit in strada mult prea tarziu.

Lasa un comentariu