Aritmetica promisiunilor

Se spune ca faptele tale te reprezinta. Asa si e, de fapt. Ceea ce faci devine – treptat – cartea ta de vizita, la modul neoficial. Insa inaintea faptelor stau cuvintele, iar inaintea cuvintelor stau gandurile. Ne oprim, totusi – la cuvinte. Asta nu pentru ca n-ar fi destule de spus despre ganduri – ci ca sa nu deviem fara rost de la subiect.

Ramanem asadar la cuvinte. Cineva cu mai multa minte zicea odata sa spui ceea ce crezi si sa crezi ceea ce spui. Multi, foarte multi oameni au auzit asta de-a lungul vietii. Unii au luat-o in serios, altii mai putin. Iar altii deloc.

Chiar daca tu nu te judeci pentru ceea ce spui, cei din jurul tau o fac intotdeauna. Constient sau nu – asta nu conteaza. Ideea e ca o fac intotdeauna si pe baza a ceea ce spui si faci isi creaza o parere despre tine. Indiferent de pozitia ta fata de ei (sociala, ierarhica sau de alt fel) sau pozitia lor fata de tine. Iar modul in care altii ajung sa te vada in timp depinde de aceasta judecata. Imaginea ta proiectata prin prisma altora e construita asadar pe baza a ceea ce spui si ceea ce faci.

Sigur, persoanele foarte apropiate vor ajunge sa te cunoasca in alt fel. Mai direct, mai concret, mai… intim. Si parerea lor despre tine va fi probabil ceva mai diferita de a celorlalti – care te analizeaza doar pe baza cuvintelor si faptelor, fara sa cunoasca in amanunt fiecare crevasa a personalitatii tale. Insa gandeste-te – cati oameni foarte apropiati poti avea? Putini, iti spun eu. Da, probabil vei spune ca ai multi prieteni care ar muri pentru tine. Gandeste-te insa cati dintre ei ar fi in stare sa traiasca pentru tine, nu sa moara. Moartea e mereu la indemana. Dar sa traiesti e adevarata provocare. Gandeste-te la asta si fa din nou un calcul.

Esti om, esti o fiinta sociala. Universul tau nu se rezuma doar la cei foarte apropiati, care te cunosc foarte bine. Vrei – nu vrei, interactionezi cu ceilalti din jur. Da, cu cei despre care spuneam ca-si formeaza parerea despre tine strict pe baza a ceea ce spui si ceea ce faci. Mai exact, pe “notele” pe care le primesti de la acestia.

Da, sunt note. Asa, ca la scoala. Note mari daca spui ceea ce crezi. Note mari daca intr-adevar crezi ceea ce spui. Note mai mici daca nu crezi ceea ce spui. Note si mai mici daca nu faci si nu crezi ceea ce spui. Si lista poate continua, dar imi place (din nou) sa cred c-ai prins ideea. Uneori vei primi poate calificative in loc de note. Adica expresii de genul “e de treaba”, “e de cuvant”, “te poti baza pe el”, “e un om serios”. Sau – la polul opus – “nu e de cuvant”, “nu e onest”, “nu te poti baza pe el”, “e mincinos”. Si asa mai departe. Cum spuneam, calificative. Dar pentru a demonstra ceea ce vreau sa spun raman la note, nu la calificative. La numere, daca vreti. Numerele nu mint, oamenii o mai fac din cand in cand.

Asadar, pentru tot ceea ce spui si pentru tot ceea ce faci primesti o nota. Buna sau rea, in functie de ceea ce-ai spus si de cat de bine ti-ai tinut cuvantul. Mai multe note de la aceeasi persoana atrag dupa sine o medie. Daca in mod repetat nu ti-ai respectat cuvantul dat cuiva anume si ai acumulat doar note mici, media ta va fi de asemenea mica. Si vei ramane corigent la materia asta. Nu i-am gasit neaparat un nume “materiei” in sine, spuneti-i etica sociala daca vreti. Pana aici a fost ca la scoala. De-aici inainte e ca-n viata. Mai exact, examenul de corigenta la etica sociala nu se trece be baza cunostintelor si nici pe baza a ceea ce esti. La urma-urmei, din cauza a ceea ce esti ai ajuns corigent. Vei trece acest examen doar datorita omului care poti fi. Datorita omului care esti dispus sa devii.

Daca cel fata de care ai gresit in mod repetat e dispus sa iti dea nota de trecere, ai grija ca scoala asta nu s-a terminat si n-o sa se termine niciodata. Nota cinci de azi poate fi urmata de un doi, maine. Si o sa fii iar in pragul corigentei.

Vei spune poate ca nu-i poti multumi niciodata pe toti. Asa-i, nu poti. Multumeste-i insa pe cei care conteaza. Si pe cei cu care (voit sau nu) ai o oarecare relatie de interdependenta.

Gandeste-te si ca prea multe corigente care se tin lant duc la repetentie. Si odata ce-ai ramas repetent la etica sociala, nu mai e cale de intoarcere. Nu la omul care te-a picat, in orice caz.

Totodata, aminteste-ti ca adevarul spus doar pe jumatate si cuvantul respectat doar pe jumatate sunt tot cazuri de nota unu. Nu de patru sau cinci si evident nu de zece. Intr-un final, ceilalti te vor vedea asa cum esti, nu asa cum vrei sa fii vazut.

Mai devreme sau mai tarziu, vine momentul in care trebuie sa fii ceea ce esti de fapt. Daca asta inseamna om de nota zece, noua, opt… sau corigent sau repetent – depinde doar de tine. Sigur, esti liber sa-i judeci intotdeauna pe ceilalti asa cum si ei te judeca pe tine. Judeca-i pe baza a ceea ce spun, pe baza faptelor si pe baza valorii promisiunilor pe care acestia le fac. Dar nu uita sa arunci mereu o privire in carnetul tau de note. Cu atat mai mult in dreptul coloanelor ce poarta numele oamenilor care conteaza, din jurul tau.

Sursa imaginii – link.


2 Comments

  • Reply Florin Matei |

    Bravo Luci! Ai scris aici lucruri adevarate si bine argumentate. Asadar cine are ochi de vazut va vedea si cine are urechi de auzit, va auzi. In incheiare cateva citate in completare la acest subiect:

    “Cand oamenii gandesc e minunat, cand spun ceea ce gandesc, devin puternici, iar cand fac ceea ce spun au ajuns intelepti.”- Oreste
    “Nu este de ajuns sa stim; trebuie sa aplicam! Nu este de ajuns sa vrem; trebuie sa facem!” – Johann von Goethe
    “Din ceea ce primim ne putem face un trai; ceea ce oferim, insa, ne face o viata!” – Arthur Robert Ashe
    “Cand cineva nu indrazneste sa spuna ce gandeste va sfarsi prin a nu gandi ce spune.” – Zenon
    “Caracterele oamenilor sunt ca vinurile inchise; te gasesti totdeauna inaintea unei etichete si, in general, e bine sa nu bei butelia pana la fund, fiindca, chiar cand vinul corespunde cu eticheta, dai de drojdie.” – Duiliu Zamfirescu
    “Niciodata nu trebuie sa te rusinezi a marturisi ca ai gresit. Inseamna doar sa spui, cu alte cuvinte, ca astazi esti mai intelept dacat ieri.” – Marcel Achard
    “Nu inseamna nimic sa ai o minte deschisa. Totul este sa o inchizi la loc, prinzand ceva solid.” – Gilbert Keith Chesterton

Lasa un comentariu