Postari din categoria: Romania

Romania, un website cu un codebase scris de rusi

Romania e un website cu un codebase vechi, scris de rusi.

In ’89 – cu anumite influente din partea concurentei – a aparut o petitie online care solicita refacerea proiectului de la zero. Petitia a adunat o multime de semnaturi din partea userilor.

Cei care administrau site-ul au schimbat doar interfata. Au schimbat layout-ul, au mai pus cate-o poza noua pe ici pe colo… si-au relansat site-ul ca pe unul nou.

Dupa relansare, utilizatorii s-au impartit pe grupuri. citeste mai departe


Despre spitale si oameni

Joi dimineata. Ma trezesc confuz pe la 6 si ceva, dorindu-mi sa fie sambata. Atipesc iar. Ma trezesc din nou pe la 6 si ceva mai mult. Degeaba, tot nu e sambata.

Am de facut o vizita la spital inainte de-a ajunge la birou. Vremea de afara pare sa fie in ton cu starea mea de spirit. Adica nu e o vreme de sambata. Nu e nici macar o vreme de joi. E mai degraba una de luni.

La 7 si ceva sunt gata sa ies din casa. Chem un taxi, hotarat fiind sa nu pierd vremea pe drum – ca n-am toata ziua la dispozitie pentru asta.

Taximetristul ma cunoaste. Mai schimbam cateva cuvinte, in drumul spre spital. Ne trezim inconjurati de vitezomani care se angajeaza in niste depasiri agresive de tot. Toti par sa se grabeasca in dimineata asta. Forteaza culoarea rosie a semaforului, se baga in fata, claxoneaza ca turbatii. Citisem odata undeva ca n-are rost sa-i port pica celui care pare a se grabi nejustificat, in trafic. Pentru ca nu stiu ce-i in sufletul lui. Cine stie, poate-i naste nevasta. Si ma gandesc intr-o doara ca multe neveste din targul de pe Mures nasc in dimineata asta…

Intr-una din intersectiile mari, un politist depasit de situatie incearca sa faca ordine-n dezordine, gesticuland mai des decat clipeste. Se resemneaza intr-un final si isi coordoneaza miscarile dupa luminile semaforului. Cand apare culoarea rosie, ne face semn sa oprim. Apoi, cand rosul devine verde – ne indeamna sa ne continuam drumul. Asadar, semaforul nu se descurca singur si avea nevoie de-un politist care sa-l ajute.

Ajung la spital. In ciuda sperantelor mele de-a fi printre primii – ca de-aia facusem ochisori atat de devreme, la urma-urmei – ma trezesc la o coada destul de lunga. Majoritatea celor din fata mea sunt pensionari. Par resemnati dar totusi nerabdatori. Imi amintesc ce-mi spunea cineva odata, cu referire la pensionarii care se trezesc devreme. Si anume ca fac asta ca sa prinda cat mai mult din timpul care le-a mai ramas… citeste mai departe


Romania a fost doamna doar de ziua ei

A trecut intai Decembrie.

Mirosul de mititei si sarmale nu se mai simte. A ramas doar duhoarea electorala.

S-au risipit si aburii de alcool, iar patriotii de ieri au revenit la normal. Pentru ca nu-si pot iubi tara decat cu burta plina si ametiti de bautura. Iar azi e doar una dintre celelalte 364 de zile in care “Romania e naspa”, “statul nu le da”, “aici nu se mai poate trai”, etc.

Romania e in depresie. Ieri au iubit-o toti si-au facut-o sa se simta doamna. Azi a redevenit carpa de lustruit pantofii lupilor care o conduc. Si isi plange in liniste soarta – pana la urmatorul intai Decembrie.

Saptamana viitoare, lupii cu limba dulce vor mana oile spre urne – cu biciul promisiunilor electorale. Un bici care acum mangaie, insa va incepe sa usture imediat dupa alegeri. Oile zambesc, amagite de gandul ca behaitura lor conteaza. Unele-s chiar in extaz, de la pomenile organizate de lupii ce se sfasie intre ei pentru voturi. Pardon, pentru behaituri.

Insa mai multe oi care behaie formeaza un cor de behaituri. DOAR un cor de behaituri, care nu sperie pe nimeni. Iar pentru urmatorii patru ani oile se vor lasa iar tunse, deposedate de lana lor – pe care lupii o vor valorifica in interese proprii.

Poporul n-a intrebat Romania ce vrea de ziua ei. Poate de teama ca raspunsul sa nu fie “alt popor”.


Dialoguri mioritice (II)

“Atunci sa-ti permiti sa vorbesti – cand o sa ajungi sa ai experienta mea !”

“Dar cati ani de experienta ai?”

“Cinci. Tu?”

“Eu am sase.”

“Mda… las’ ca tot eu am lucrat mai mult !”

***

“Vii diseara la film?”

“Nu, c-am ramas fara bani – si ma duc la sora-mea sa cer imprumut.”

“Te imprumut eu, daca ai nevoie.”

“Nu, mersi. Ca tie tre’ sa ti-i dau inapoi.”

***

“Ai fost la protestele din centru?” citeste mai departe


Dialoguri mioritice

“Am stat azi-noapte pana la 2 si m-am jucat CounterStrike“.

“Oh, asta nu-i nimic. Eu odata n-am dormit toata noaptea ca sa ma pot juca Age of Empires. Si-n ziua urmatoare m-am dus si la lucru.”

***

“M-a prins o nenorocita de raceala si-am  facut febra 38…”

“Ei, si tu acuma. Eu am avut 39 o noapte intreaga.”

***

“Am vazut aseara un film superb, cu Julia Roberts.”

Pretty Woman?”

“Nu. Eat Pray Love.”

“Naspa. Pretty Woman e mai bun.”

“Ai vazut Eat Pray Love?” citeste mai departe


Romania, de la SMURD la Basescu

Tot ce stiu despre protestele/revoltele din ultimele zile se rezuma la ceea ce-am citit in presa. In special presa online. E drept ca din mai multe surse, mi se parea mai sigur asa.

N-am fost la bataie cu jandarmii si n-am inhalat gaze lacrimogene. Vorbesc pur si simplu prin prisma faptelor despre care am citit, asa cum le-am inteles eu.

Am vazut ca totul a pornit de la demisia lui Raed Arafat. Care – pentru multi romani – e un model. Motivele pentru care e perceput asa tin de conceptiile fiecaruia in parte.

Dar, sa nu deviez. Cum ziceam, totul a pornit de la demisia lui. Motivele demisiei nu fac obiectul acestui articol, deci nu le discutam acum. In randurile oamenilor din popor, omul asta are o popularitate considerabila – datorita SMURD-ului, serviciul pe care l-a fondat si care sunt convins ca nu mai are nevoie de introducere.

Oamenii au iesit in strada ca sa-l sustina. E un lucru bun, la urma-urmei – sa-ti sustii un model. Dar – treptat – directia in care au luat-o protestele s-a schimbat. Demisia lui Arafat a fost doar scanteia care a aprins un butoi cu pulbere care era plin de multa vreme. Basescu – asa lipsit de maniere cum il stim – l-a atacat. Deci, un anti-model a atacat un model. Iar atunci, urmand cele mai elementare reguli de logica a maselor – oamenii si-au schimbat directia protestelor. Din “pro Arafat” au ajuns “anti-Basescu”. Si a fost de-ajuns, ca argumentele citeste mai departe


Eminescu, altfel

Azi se implinesc 162 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu – poetul national al Romaniei.

Operele lui – fie ca e vorba de poezie sau proza – au fost parte a copilariei si adolescentei multora dintre noi. Insa la scoala ni s-au spus mult prea putine lucruri despre activitatea gazetareasca a marelui poet.

Va invit sa cititi mai jos doua fragmente din articolele publicate de Eminescu in ziarul Timpul, in anul 1880. Facand o radiografie a societatii romanesti actuale – m-am gandit ca aceste randuri se potrivesc la fel de bine si azi, ca si atunci cand au fost scrise.

In secolul nostru a căzut stavila care despartea pina mai ieri pe om de toata scara fiintelor organice. Desi ridicat, prin ratiunea sa, asupra intregei scari, omul azi a ajuns să recunoasca ca deosebirea intre el si lumea organică inferioara nu este absoluta. Cu toata elasticitatea inteligentei si adaptabilitatea fizicului sau, omul va vedea usor ca statul regulat pe care-l au albinele si furnicele nu este decit prototipul in mic al statului omenesc; va recunoaste apoi ca, desi in musuroaie si stupi nu exista parlament, nici codice scris, nici gazete, totusi domina acolo o ordine naturala, o repartitie a muncii, o despartire in clase, citeste mai departe