Cutremur

Comuna Stefanesti, judetul Arges. Mai exact, satul Florica. Acolo unde sunt inmormantati Bratienii.

De ceva vreme, satenii incepusera sa auda noaptea tot felul de zgomote ciudate. Insa in seara asta, zgomotele pareau sa fie insotite de vibratii ale peretilor si ale obiectelor din case.

Nimeni nu stia exact ce se intampla.

Unii spuneau ca e cutremur. Altii, ca armata lucreaza undeva sub pamant, la un proiect ultrasecret. Altii, ca guvernul e de vina.

Babele abonate la biserica se tanguiau ca vine sfarsitul lumii.

Adevarul e ca aceia care dadusera vina pe guvern erau mai aproape de adevar. citeste mai departe


Cizmarule, nu mai sus de sandala !

Pictorul grec Apelles – care a trait (printre altele) si la Roma – a expus intr-o zi in fata cetatenilor una dintre capodoperele sale. Pictura sa reprezenta scena unei lupte. Un individ din multime, cizmar de meserie, i-a atras atentia ca o sandala a unuia dintre personajele pictate nu este corect reprezentata. Apelles a acceptat critica si a modificat pictura, refacand sandala conform indicatiilor date de cizmar.

Acesta din urma a insistat insa, criticand si restul operei. Moment in care picorul, solemn, i-a atras atentia spunandu-i “Ne sutor ultra crepidam”. In traducere – “Cizmarule, nu mai sus de sandala”.

Morala e simpla si a dainuit peste veacuri : nu te amesteca in lucruri pe care nu le cunosti indeajuns. Sigur, cizmarul avea tot dreptul sa critice sandala. Insa avea dreptul sa citeste mai departe



Prietenii la nevoie se cunosc… nu-i asa?

In sfarsit, si-a facut curaj s-o ceara.

E drept ca n-a mers asa cum isi inchipuia el. Nisipul de la malul marii a fost inlocuit cu pietrisul de pe malul Muresului, iar briza – cu un miros de mititei prajiti de un grup de petrecareti ce se stabilisera in cadrul lui idilic.

Ii tremurau picioarele mai rau ca atunci cand Valer (vecinul bunicii sale) il alergase cu coasa prin iarba pana la genunchi, de ciuda ca-i mancase bunatate de corcoduse. Diferenta era ca atunci ii tremurasera de frica. Acum ii tremurau de emotie.

Scotocind in buzunar dupa inel, se aseza pe un genunchi. Invatase o poezie de Eminescu pentru ocazia asta, cu o zi inainte. Dar acum era norocos ca mai tinea minte cum il cheama.

O privi in ochi si isi aduna toate fortele de care era in stare ca sa puna ACEA intrebare.

“Vrei sa… aaa… ”

Ea-l privea si nu-i venea sa creada.

Adunandu-si tot tupeul de care era in stare, scoase din buzunar cutia cu inelul pe care-si daduse salariul pe-o luna. citeste mai departe



Prin gropile antreprenoriatului (IV) – Soferul : Managerul

Prin natura jobului, am intrat deseori in contact cu diversi antreprenori, din multe parti ale lumii. Fiecare dintre ei are propria afacere in domeniu. M-am straduit mereu sa fiu la inaltimea asteptarilor si sa invat lucruri utile de la fiecare dintre ei. Imi place sa cred ca am reusit, cel putin deocamdata.

Am studiat modelul afacerilor (cu care m-am intalnit) din IT si l-am transpus intr-o comparatie pe care-am gasit-o potrivita.

Postarea curenta este a patra din serie. Primele trei pot fi citite aici, aici si respectiv aici.

***

IV. Soferul : Managerul

Masina (afacerea) despre care discutam in postarile anterioare poate fi proiectata dupa standarde inalte (organigrama afacerii), poate avea ulei de cea mai buna calitate (angajatii) si benzina din belsug (clientii) – dar va trebui condusa.

Soferul masinii va fi managerul afacerii.

Soarta intregii masini depinde in general de modul si directia in care e condusa.

Un motor subturat nu va functiona niciodata la capacitatea lui reala. Va propulsa masina, dar cu o viteza mica sau cel mult medie.

Un motor supraturat va da tot ce poate si va creste exponential viteza cu care ruleaza masina, dar nu va rezista in aceste conditii la nesfarsit.

Un motor pe turatie medie va da rezultate medii, satisfacatoare. Dar nu intotdeauna excelente.

De cele mai multe ori, la afacerile longevive – turatiile motoarelor variaza intre medie si supraturare.

Un sofer bun isi va cunoaste masina. Va sti cand sa conduca moderat, va sti cand sa “traga tare”. Dar totodata va sti cand e cazul s-o “lase mai moale”, pentru a nu scurta durata de viata a motorului. citeste mai departe


Promo

Am inceput acum o vreme un mic “serial”, intitulat “Viata in IT“.

L-am abandonat pe parcurs din diverse motive, principalul fiind lipsa de timp pentru desene.

Voi relua ideea foarte curand. Cu alt titlu, alte personaje – dar aceeasi tema. Si anume IT-ul autohton. Sper sa va placa.

Aveti mai jos un asa-zis teaser.

P.S.: Pentru realizarea benzilor desenate folosesc (printre altele) o aplicatie de iPad numita ToonToolkit.


Prin gropile antreprenoriatului (III) – Benzina : Clientii

Prin natura jobului, am intrat deseori in contact cu diversi antreprenori, din multe parti ale lumii. Fiecare dintre ei are propria afacere in domeniu. M-am straduit mereu sa fiu la inaltimea asteptarilor si sa invat lucruri utile de la fiecare dintre ei. Imi place sa cred ca am reusit, cel putin deocamdata.

Am studiat modelul afacerilor (cu care m-am intalnit) din IT si l-am transpus intr-o comparatie pe care-am gasit-o potrivita.

Postarea curenta este a treia din serie. Primele doua pot fi citite aici si respectiv aici.

***

III. Benzina : Clientii

Continui comparatia din postarile anterioare cu a treia parte. Spuneam atunci ca benzina necesara pentru rularea masinii este asociata cu clientii care asigura cash flow-ul afacerii.

N-o sa categorisesc clientii aici. Mi se pare inutil. Cata vreme cineva plateste atat cat i se cere, in conditii decise de comun acord, pentru un produs de care are nevoie – acel cineva va fi client. Punct.

Nu conteaza cat plateste, atata vreme cat suma va fi cea ceruta (sau – dupa caz – negociata) la inceput.

Nu conteaza nici cum plateste, atata timp cat o face in conditiile stabilite in momentul semnarii contractului.

Conteaza insa cum se comporta. Iar atunci cand comportamentul sau devine neadecvat, el decade din calitatea de client (da, e o calitate) si devine un oarecare. citeste mai departe


Prin gropile antreprenoriatului (II) – Uleiul : Angajatii

Prin natura jobului, am intrat deseori in contact cu diversi antreprenori, din multe parti ale lumii. Fiecare dintre ei are propria afacere in domeniu. M-am straduit mereu sa fiu la inaltimea asteptarilor si sa invat lucruri utile de la fiecare dintre ei. Imi place sa cred ca am reusit, cel putin deocamdata.

Am studiat modelul afacerilor (cu care m-am intalnit) din IT si l-am transpus intr-o comparatie pe care-am gasit-o potrivita.

Postarea curenta este a doua din serie. Prima poate fi citita aici.

***

II. Uleiul : Angajatii

In comparatia facuta anterior, spuneam ca uleiul masinii poate fi asociat cu angajatii, cu cei care pun afacerea in miscare.

Calitatea uleiului e un factor decisiv in buna functionare a motorului.

Un ulei slab si de proasta calitate va afecta negativ motorul. Va lasa asupra sa urme imposibil de sters, iar consecintele vor fi dezastruoase. Cu timpul, aceste consecinte vor duce la distrugerea definitiva a motorului. Evident, asta inseamna scoaterea masinii de pe drum, pentru simplul fapt ca nu va mai fi in stare sa inainteze.

Prin analogie, angajatii slab pregatiti (sau uneori nepregatiti) si fara putere de munca vor trage in jos afacerea. O vor scufunda in abisul incompetentei si ii vor aduce sfarsitul. Aceasta scufundare poate uneori sa inceapa incet, aproape imperceptibil – si sa nu fie vizibila de la inceput. Insa urme sunt intotdeauna, pentru cine are ochi sa le vada. citeste mai departe


Prin gropile antreprenoriatului (I)

Prin natura jobului, am intrat deseori in contact cu diversi antreprenori, din multe parti ale lumii. Fiecare dintre ei are propria afacere in domeniu. M-am straduit mereu sa fiu la inaltimea asteptarilor si sa invat lucruri utile de la fiecare dintre ei. Imi place sa cred ca am reusit, cel putin deocamdata.

Am studiat modelul afacerilor (cu care m-am intalnit) din IT si l-am transpus intr-o comparatie pe care-am gasit-o potrivita. Ce-a iesit, vedeti in postarea curenta si in cele din zilele urmatoare (cantitatea de informatie era prea mare ca sa poata fi cuprinsa intr-o singura postare).

***

Va propun un exercitiu de imaginatie. Ganditi-va la o masina ca la o afacere fictiva.

Motorul va fi piesa centrala. Modul in care este proiectata masina respectiva (si indeosebi blocul motor) reprezinta organizarea interna a afacerii in cauza.

Uleiul – viata motorului – va fi reprezentat de catre oamenii care pun afacerea respectiva in miscare. Mai exact, angajatii.

Clientii sunt cei care asigura cash flow-ul. Ei vor fi asadar benzina.

Soferul care conduce masina este reprezentat de management-ul afacerii respective.

Climatul afacerii va fi drumul pe care masina ruleaza.

Nu in ultimul rand, distantele parcurse in timp vor reprezenta profitul.

Comparatia intre afacere si masina poate sa nu fie perfecta, insa e una indeajuns de buna incat sa ilustreze ideile care urmeaza. citeste mai departe