Postari cu eticheta: concediu

Treizeci

Am mai pus un inel pe trunchi, saptamana trecuta – si-am schimbat prefixul cu ocazia asta.

A 30-a primavara m-a prins la Florenta, alaturi de doamna mea. Orasul e superb, vizitati-l si n-o sa va para rau. Noi ne-am invartit mai mult prin centrul istoric – acolo erau toate obiectivele turistice care ne interesau.

Adaug si cateva poze.

Ponte Vecchio, vazut de la distanta

Ponte Vecchio, vazut de la distanta

Ponte Vecchio

Ponte Vecchio

citeste mai departe


“Mama zice ca toti barbatii sunt niste porci !”

Era racoare. Plouase c-o zi inainte, aerul se curatase iar acum vremea era numai buna pentru un drum pe doua roti.

Inaintam destul de incet, din cauza gropilor din asfalt care trebuiau ocolite. Mai nimeream cate una din cand in cand (erau prea multe) dar incercam pe cat posibil sa-mi menajez motocicleta. Nu era facuta pentru un astfel de drum.

Peisajul era insa superb. Dunarea mi se asternea dinainte in toata splendoarea ei, facand ca drumul pana acolo sa merite pe deplin. Avusesem niste probleme tehnice in zilele precedente, dar acum erau doar niste amintiri neplacute.

Conduceam deja de vreo doua ore, asa ca am decis ca e momentul pentru o tigara. Sau mai multe, ca fumam ca un turc batran in acea perioada.

Tocmai iesisem dintr-un mic sat si cautam un loc unde sa pot opri cateva minute, la umbra. L-am gasit, am iesit de pe drum si-am parcat acolo. Mi-am scos tabachera si mi-am aprins o tigara din care-am tras c-o sete pe care doar fumatorii cu vechime o pot intelege.

La vreo 10-15 metri de mine se jucau niste copii. Sau mai bine zis se jucau inainte sa ma opresc, pentru ca acum se uitau curiosi la mine.

Din grupul lor se desprinde o fetita carliontata, la vreo 10 ani. Se apropie cu sfiala si se opreste la cativa pasi.

“Tu de-a’ cui esti?” – ma intreaba cu un glas pitigaiat ce-mi smulge un citeste mai departe



Concediu… in sfarsit :)

N-am mai scris de ceva vreme. Am inceput multe, dar am terminat (deocamdata) putine. Insa nu las nimic neterminat, niciodata.

Pana una-alta, mi-a venit si mie vremea sa merg in concediu. Asa ca-mi iau stapana inimii si zburam impreuna spre o laguna albastra 🙂 Revin cu poze.

Sa ne citim cu bine.

Sursa imaginii – link.


Jurnal de concediu (II)

Prima parte – aici.

Pornisem de dimineata spre Sarmizegetusa, judetul Hunedoara. Adica spre localitatea unde se gasesc azi ruinele fostei capitale a Daciei romane – pe numele ei complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.

Ploua – deci drumul cu motocicleta nu era tocmai incantator. Dar eram echipat complet – asa ca n-am fost foarte deranjat de vreme. Problema era insa ca – odata ajuns la ruine – am constatat ca nu exista un trotuar amenajat sau macar un amarat de drum pietruit printre ruine, ceea ce inseamna ca pe o astfel de vreme nu-mi ramanea decat sa-mi umplu bocancii de noroi.

Insa bocancii se spala, iar eu n-aveam decat acea zi pentru vizita, asa ca – inarmat c-o umbrela imprumutata de la proprietara pensiunii unde ma cazasem – am pornit printre ce-a mai ramas din ceea ce-a fost candva centrul politic, administrativ si religios al provinciei Dacia.

E mare pacat insa ca ruinele-s lasate la voia intamplarii. Se vad pe ele urmele unor incercari nereusite de renovare, care le-au facut mai mult rau decat bine. Pentru ca acum – parti din ele arata de parca un “Dorel” puturos a aruncat cateva galeti de mortar (intr-o pauza de tigara) peste zidurile vechi de sute de ani. Madam Udrea – se-aude acolo-n spate?

Cu toate astea, primaria citeste mai departe


Jurnal de concediu (I)

Prima jumatate a acestui an n-a fost tocmai usoara in ceea ce ma priveste – pe niciun plan.

Am considerat ca o buna modalitate de a-mi pune gandurile-n ordine ar fi sa petrec putin timp doar alaturi de mine insumi – asa ca mi-am rezervat o parte din concediu pentru un tur prin tara. Doar eu si motocicleta.

A fost un drum in care-am realizat lucruri noi si mi-am reamintit lucruri vechi. Si pe care ma bucur enorm ca l-am facut.

Imi stabilisem ca si punct terminus al calatoriei statuia lui Decebal, de pe malul romanesc al Dunarii. Si-a meritat. Daca o veti vedea vreodata, veti intelege. M-am mai oprit din loc in loc pana acolo, in special la anumite obiective turistice pe care nu le mai vizitasem pana atunci.

Adaug – in continuare – cateva poze (cu explicatiile de rigoare).

Asta e facuta chiar inainte sa pornesc, dupa ce-am incarcat si asigurat toate bagajele. Locatia – Chetani (langa Ludus), jud. Mures.

Planul era sa ajung la Hunedoara in cateva ore. Insa cine-a zis ca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ a stiut ce zice, asa ca citeste mai departe